RAPORT DE ANALIZĂ

A ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE ÎN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 FRUMUȘANI

AN ȘCOLAR 2013-2014

A.

1. MĂRIMEA ŞI GRADUL DE COMPLEXITATE AL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1.1 Baza materială

Unitatea este formată dintr-o şcoală cu personalitate juridică (Şcoala Gimnazială nr. 1 Frumuşani), şi structuri ale acesteia : Şcoala Gimnazială nr. 2 Orăşti, Şcoala primară nr. 3 Câlnău, Şcoala primară nr. 4 Pasărea, Şcoala primară nr. 5 Pădurişu şi Şcoala primară nr. 6 Postăvari, GPN Orăşti, GPN Pădurişu, GPN Postăvari, GPN Câlnău, GPN Pasărea, GPN Frumuşani.Toate grădiniţele funcţionează în incinta şcolilor. Şcoala şi grădiniţa îşi desfăşoară activitatea în 7 clădiri dispuse pe aproximativ 20 km pătraţi. Şcoala Gimnazială nr. 1 Frumuşani dispune în total de 25 săli de curs (repartizate în cele 7 localuri). Dintre acestea, în în şase din cele şapte clădiri, câte o sală de curs a fost amenajată pentru grădiniţă, lipsa spaţiului pentru această activitate fiind una din marile noastre probleme.

În fiecare din şcolile în care funcţionează învăţământul gimnazial există câte un cabinet de geografie, de istorie,de matematică, de limbi străine, de biologie, de informatică, cel de la Frumuşani fiind conectat la internet.

Structura clădirilor este corespunzătoare: fundaţiile sunt din piatră sau beton, pereţii din zidărie, planşee din beton sau din lemn, învelitoare din tablă. În ultimii ani au fost reabilitate toate şcolile, s-a realizat reabilitarea clădirii anexe în care funcţionase vechiul atelier şcolar reuşindu-se compartimentarea spaţiului pentru un cabinet de informatică şi pentru depozitarea laptelui/cornului.Tot în această perioadă s-a refăcut toată instalaţia electrică din cabinetul de informatică al Şcolii Frumuşani şi de asemenea, s-a asigurat securitatea calculatoarelor prin montarea grilajelor şi a unei uşi de fier. De asemenea, s-a reabilitat localul Şcolii Pasărea reuşindu-se extinderea sălii de grădiniţă, s-au construit grupuri sanitare moderne în interiorul şcolii şi s-a reparat magazia de lemne. Fiecare şcoală este dotată cu dozatoare de tip „Cumpăna”.Şase din cele 7 şcoli sunt conectate la sistemul public de apă al comunei. Nu sunt probleme legate de racordarea la curent electric. Sistemul de încălzire este pentru toate şcolile, cu excepţia Şcolii Orăşti, unde există sobe, cu centrală termică pe lemne. Mobilierul este în stare bună. S-a încercat educarea copiilor în sensul păstrării acestor bunuri de folosinţă comună.

Biblioteca dispune de numeroase volume (7050) ,în ultimii ani şi-a îmbogăţit fondul de carte, datorilor programului Ministerului de dotare cu carte şcolară.

Dotarea cu manuale şcolare a fost la începutul anului de aproximativ 70%, urmând ca, apoi, cu sprijinul Inspectoratului Şcolar să fie de 100%. Manualele au fost recuperate în proporţie de 100%.

Şcoala dispune, de asemenea, de materiale tipărite pentru clasele I-VIII , procurate în anii anteriori datorită Proiectului pentru Învăţământul Rural. Acestea constau în planşe, hărţi, globuri, de care au beneficiat toate cele 6 şcoli ale comunei. În total un număr de 381 de planşe sau seturi de planşe, pentru toate treptele de învăţământ, dar şi de materiale didactice realizate de către o mare parte dintre cadrele didactice.

Dotarea cu calculatoare:

Toate şcolile dispun de calculatoare,există două faxuri ,4 aparate multifuncţionale, o imprimantă color pentru documente de format A3.Şcoala Gimnazială nr.1 Frumuşani este racordată la internet.

Baza sportivă

Toate şcolile beneficiază de teren de sport şi clădiri anexe pentru depozitarea combustibilului solid. La Şcoala Frumuşani există o sală modernă de sport cu o suprafaţă de 1500 m².

1.2. Resurse financiare

  • Cheltuieli de personal sume finantate din bugetul de stat lei-1651 mii lei şi 88 mii lei pentru hotărâri judecătoreşti;

  • Cheltuieli materiale sume finantate de Primaria Frumusani- 186 mii lei din sume defalcate din TVA şi 14 mii din venituri proprii, din care:

-navetă cadre didactice

-lemne de foc

-iluminat

-carburanţi

-furnituri de birou

-materiale de curăţenie

  • Burse scolare- sume finantate de Primaria Frumusani

lei : 9000 lei ( s-au acordat 50 de burse sociale, în valoare de 30 lei fiecare).

  • Investitii- sume finantate de M.E.C.T.S.

  • Proiecte sume extrabugetare:.

1. 65.000 euro („Şcoală după şcoală”) cu 32 de beneficiari, elevi din clasele I-III si 5 cadre didactice .

  1. 60.000 euro („Oportunităţi în educaţie pentru o societate incluzivă”)-24 de beneficiari, elevi din clasele V-VIII, 2 profesori.

1.3. Resurse umane

1.3.1.Numar de elevi/prescolari/munar de clase/grupe inv. prescolar

Nivel/an şcolar

2011-2012

2012-2013

2013-2014

grupe

clase

elevi

grupe

clase

elevi

grupe

clase

elevi

GPN

7

 

167

6

 

132

6

 

116

0 -IV

 

18

293

 

19

336

 

18

326

V-VIII

 

12

257

 

12

271

 

12

265

Total

7

30

717

6

31

739

6

30

707

. Explicaţia numărului mare al elevilor şi preşcolarilor este aceea că, condiţiilor oferite. de asemenea, se datorează şi derulării numeroaselor proiecte în parteneriat cu Organizaţii nonguvernamentale şi cu Consiliul Local :Şcoală după şcoală”, cu 32 de beneficiari, elevi din clasele I-III si 5 cadre didactice. În cadrul acestui proiect elevii au beneficiat de sprijin remedial pentru lectii, o masă caldă, cursuri de engleza, cursuri de calculatoare, iar cadrele didactice beneficiază de cursuri de formare in locaţii plăcute si de salarii, :„Oportunităţi în educaţie pentru o societate incluzivă”-24 de beneficiari, elevi din clasele V-VIII, 2 profesori. Elevii au primit burse lunare in valoare de 210 lei, iar cei din clasele VII-VIII meditatii la disciplinele de examen..

1.3.2.Identificarea şi analiza tendinţelor demografice din zonă.

În fiecare an se face recensământul populaţiei şi din datele culese se observă că efectivele de preşcolari şi elevi vor fi în creştere, astfel încât planul de şcolarizare se poate realiza.

Datorită acestui fapt, ducem lipsă de spaţiu , mai ales la nivelul preşcolar, în întreaga comună neexistând nici o grădiniţă. Cea mai mare problemă o reprezintă Şcoala Câlnău, unde, din lipsă de spaţiu în anul şcolar 2013-2014 clasa a III a si a-IV-a a funcţionat la Şcoala Primara nr. 5 Padurişu, , ceea ce presupune costuri foarte mari cu microbuzul şcolar.

1.3.3.Şcolarizarea şi frecvenţa

În anul şcolar 2013-2014 planul de şcolarizare a fost îndeplinit în proporţie de 100% Efectivele de elevi în perioada 2010-2012 :

AN ŞCOLAR

PREŞCOLAR

PRIMAR

GIMNAZIAL

2010-2011

132

297

255

2011-2012

167

293

257

2012-2013

132

336

271

2013-2014

116

326

266

Situaţia şcolară 2013-2014

Şcoala

2013-2014

Elevi înscr. la înc. de an

Elevi rămaşi în evid.

Promov.

%

Aban.

Frumuşani 0-IV

125

128

117

99 %

10

Frumuşani

V-VIII

194

194

170

92 %

9

Orăşti -0-IV

29

28

28

100 %

0

Orăşti

V-VIII

72

70

65

96 %

2

Câlnău

0-IV

41

42

34

94 %

6

Pasărea

0-IV

60

57

52

93 %

1

Postăvari

0-IV

37

37

37

100 %

0

Pădurişu

0-IV

34

34

31

100 %

3

Total şcoală

592

590

534

95 %

31

Situaţia frecvenţei a fost:

AN ŞCOLAR

 
 

TOTAL ABSENŢE

DIN CARE

MOTIVATE

2010-2011

8 486

5434

2011-2012

9835

6990

2012-2013

9896

6997

2013-2014

13898

5742

 Se observă că numărul de absenţe a crescut .

1.3.4. Cauze ale absenteismului

  • Situaţie materială precară a multor familii;

  • Nivelul de educaţie al unor părinţi;

  • Dezinteresul familiei faţă de şcoală;

  • Dezinteresul unor elevi pentru învăţătură.

1.3.5.Abandonul şcolar

Şcoala/

an şcolar/

clase

2012-2013

2013-2014

I

II

III

IV

Total 0-IV

V

VI

VII

VIII

Total

V-VIII

I

II

III

IV

total

I-IV

V

VI

VII

VIII

total V-VIII

Frumu-şani

4

 

4

2

10

5

4

1

10

20

2

1

3

4

10

2

2

1

4

9

Orăşti

   

1

 

1

 

2

1

1

4

       

0

   

2

 

2

Câlnău

1

2

4

4

11

         

3

1

2

 

6

         

Pasărea

     

1

1

             

1

 

1

         

Pădurişu

       

0

             

2

1

3

         

Postăvari

       

0

                 

0

         

Total

5

2

9

7

23

5

6

2

11

24

5

2

8

5

20

2

2

3

4

11

 

TOTAL ABANDON 48

   
     

Comentariu:

Se constată că numărul elevilor aflaţi în abandon şcolar a scazut, rata abandonului fiind de 5 % .

Cauze ale abandonului şcolar:

  • Situaţie materială precară a multor familii;

  • Nivelul de educaţie al unor părinţi;

  • Dezinteresul familiei faţă de şcoală;

  • Dezinteresul unor elevi pentru învăţătură.

Modalităţi de înlăturare:

  • Vizite la domiciliul elevilor;

  • Discuţii cu elevii şi cu părinţii acestora;

  • Derularea unor proiecte/ programe

  • Formarea cadrelor didactice pentru a lucra cu elevii care prezintă risc de abandon şcolar;

  • Motivarea elevilor prin desfăşurarea unor activităţi de învăţare mai atractive;

S-a monitorizat permanent prezenţa elevilor la ore, mai ales a celor cu frecvenţă fluctuantă . Deoarece principala cauză a absenţelor nemotivate şi a abandonului şcolar este situaţia materială precară a multor familii , în mare majoritate de etnie romă s-au şi se fac eforturi de atragere a unor proiecte care să vină în sprijinul copiilor care provin din familii defavorizate.Astfel, s-au derulat şi se derulează programe şi proiecte finanţate din fonduri europene, cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi/ sau cu implicarea Organizaţiilor nonguvernamentale, cum ar fi: „Şcoală după şcoală„ în care sunt cuprinşi 32 de elevi şi proiectul „Oportunităţi egale în educaţie pentru o societate incluzivă” care presupune pe lângă programe de meditaţii pentru elevii claselor V-VIII şi acordarea de burse în valoare de 210 lei pentru fiecare copil. De asemenea, tot pentru a veni în sprijinul elevilor care provin din familii defavorizate, organizăm în fiecare an, cu ocazia Sfintelor Paşti sau a Crăciunului acţiunea:„Învaţă să dăruieşti”. Cu această ocazie, copiii oferă daruri celor care au nevoie de ele.

1.3.6. Încadrarea cu personal didactic

Personalul şcolii/nivel de înv.

Total

Titulari

Suplinitori calificaţi

Suplinitori necalificaşi cu studii superioare

Deb.

Def.

Gr. 2

Gr.1

Deb.

Def.

Gr. 2

Gr.1

Învăţământ preprimar

6

 

2

   

1

     

3

Învăţământ primar

18

 

5

4

3

2

1

 

1

2

Învăţământ gimnazial

17

 

3

1

5

5

2

 

1

 

Total

41

 

10

5

8

8

3

 

2

5

În anul şcolar 2013-2014, din totalul de 41 cadre didactice, 23 sunt titulare (56%), 13 sunt suplinitori calificaţi (32,%), iar 5 (12 %) reprezintă procentul suplinitorilor calificaţi în alt domeniu.

B. CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ

2. Management strategic;Management operaţional

2.1. Realizarea documentelor de proiectare

Activitatea educaţională din cadrul Şcolii Gimnaziale nr. 1 Frumuşani s-a desfăşurat în baza programelor manageriale elaborate în concordanţă cu Legea învăţământului, Statutul personalului didactic, Programul managerial al Inspectoratului Şcolar Judeţean Călăraşi .Programul managerial al conducerii şcolii a fost elaborat în baza unei temeinice analize, evidenţiindu-se punctele tari şi cele slabe, astfel încât s-a ţinut seama de oportunităţi şi ameninţări în vederea dezvoltării instituţionale.

  • Acţiuni prioritare

Obiectivul principal urmărit în activitatea de management l-a constituit realizarea unui proces de învăţământ de calitate - bazat pe o analiză realistă a posibilităţilor existente, având la bază o planificare riguros întocmită - menit să valorifice dotarea nativă a elevilor prin asigurarea unui nivel de pregătire corespunzător cerinţelor actuale şi promovării cu succes a examenului de testare naţională. Activitatea managerială a vizat principalele domenii funcţionale:

-curriculum : aplicare, dezvoltare şi evaluare;

-resurse umane : recrutare, utilizare, stimulare, formare, apreciere şi stabilirea unui climat organizaţional optim;

-resursele materiale şi fizice;

-dezvoltarea organizaţională, relaţii sistemice ( cu celelalte organizaţii care fac parte din sistemul şcolar );

-relaţii comunitare.

  • Obiective generale şi specifice:

  • Dezvoltarea organizaţională. Relaţii sistemice

  • Creşterea eficienţei exercitării funcţiilor manageriale şi orientarea acestora spre obţinerea de rezultate.

  • Implementarea si mentinerea Sistemului de Management al Calităţii.

  • Respectarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar şi a Regulamentului intern.

  • Curriculum

  • Asigurarea calităţii educaţiei prin oferirea programelor de educaţie care să satisfacă aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate.

  • Implementarea curriculum-ului naţional la nivelul fiecărei comisii metodice si al fiecărui cadru didactic.

  • Stabilirea ofertei curriculare în funcţie de nevoile specifice ale elevilor si de resursele umane si materiale ale scolii.

  • Aplicarea normelor, procedurilor si metodelor de evaluare a competenţelor şi a conţinuturilor vizate de curriculumul şcolar

  • Centrarea demersului educaţional pe elev şi menţinerea rezultatelor şcolare curente la un nivel ridicat.

  • Îmbunătăţirea calităţii predării-învăţării-evaluării pentru a asigura şanse egale tuturor elevilor, atingerea standardelor curriculare de performanţă, si pregătirea elevilor pentru o societate în schimbare.

  • Resurse umane

  • Promovarea unui management al resurselor umane care să asigure creşterea calităţii şi eficienţa activităţii de predare-invatare-evaluare.

  • Prezentarea reglementărilor în vigoare privind cariera didactică şi etapele formării profesionale.

  • Stimularea cadrelor didactice pentru a participa la programe de formare organizate de MEC, CCD si alti furnizori de formare continua.

  • Armonizarea ofertei de formare cu nevoile de formare individuale si organizationale.

  • Rezolvarea contestaţiilor prin receptare, cercetare şi soluţionare in conformitate cu legislatia in vigoare

  • Resurse materiale

  • Fundamentarea, angajarea, ordonanţarea şi execuţia bugetului, conform prevederilor legale în vigoare.

  • Gestionarea eficientă a resurselor financiare si materiale.

  • Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare, conform normativelor în vigoare.

  • Păstrarea, întreţinerea si modernizarea bazei materiale a scolii.

  • Stabilirea priorităţilor în vederea repartizării fondurilor, a mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar achizitionate.

  • Eficientizarea activităţii de obţinere a veniturilor extrabugetare

  • Relaţia şcoală-părinţi- comunitate

  • Stabilirea cadrului organizatoric pentru colaborarea cu parintii, autoritatile publice locale, instituţiile de cultură şi artă si organizatiile neguvernamentale.

  • Implicarea părinţilor în activităţile şcolii;

  • Promovarea imaginii publice a Scolii Gimnaziale nr. 1 Frumuşani

Toate aceste obiective propuse au fost îndeplinite, asigurând elevilor un climat favorabil, o bună pregătire, o perfecţionare continuă a cadrelor didactice, o colaborare eficientă cu părinţii şi comunitatea locală

2.2 Analiza activităţii desfăşurate de conducerea unităţii

2.2.1. Organizarea compartimentelor, consiliilor, comisiilor

La începutul anului şcolar 2013-2014 s-au ales structurile de conducere ale şcolii:

  • Consiliul profesoral -format din totalitatea cadrelor didactice;

  • Consiliul de administraţie, având în componenţa lui: directorul, responsabilii de structuri, reprezentantul primăriei şi al Consiliului local, al părinţilor, al sindicatului.

  • Consiliul pentru curriculum;

S-au stabilit comisiile şi responsabilii acestora:

  • Comisiile metodice:

  • Comisia educatoarelor-responsabil Vasile Mariana

  • Comisia Învăţători-învăţământ simultan-responsabil Lupu Luminiţa-Aurelia

  • Comisia Învăţători-clase cu predare normală-responsabil Stoian Nicoleta

  • Comisia Limbă şi comunicare-responsabil Mocanu Georgeta

  • Comisia Matematică şi ştiinţe-responsabil Alexandru Crina-Dida

  • Comisia Om şi societate-responsabil Caraiman Nicoleta

  • Comisia diriginţilor –responasabili Velcea Mioara

  • Comisia pentru monitorizarea frecvenţei şi evaluarea rezultatelor şcolare- responsabil Grigore Cecilia;

  • Comisia pentru întocmirea orarului şi organizarea serviciului pe şcoală-responsabil Alexandru Crina-Dida ;

  • Comisia pentru formare continuă şi perfecţionarea cadrelor didactice;-responsabil Nica Angela

  • Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei şcolare-responsabil Caraiman Nicoleta;

  • Constituirea Comitetului pentru sănătate şi securitate în muncă;

  • Comisia PSI;

  • Constituirea Comisiei de acordare a burselor şi a altor forme de ajutor pentru elevi-responsabil Spahiu Daniela-Marina ;

  • Numirea responsabililor cu aplicarea OUG 96/2002;

  • Comisia de evidenţă şi gestionare a manualelor şcolare;

  • Constituirea Comisiei pentru inventarierea patrimoniului şi selecţionarea anuală a documentelor în vederea arhivării;

  • Consiliul profesorilor clasei;

  • Comisii şi colective de lucru si-au desfăşurat activitatea pornind de la documentele elaborate de M.EC..şi pe baza unui regulament propriu.

2.2.2.Repartizarea responsabilităţilor

La toate aceste structuri s-au stabilit sarcini concrete şi s-au repartizat responsabilităţile pe care fiecare cadru didactic le-a avut de îndeplinit. Activităţile desfăşurate în cadrul acestor structuri au fost bine planificate, cu termene de îndeplinire iar verificarea modului în care s-au realizat a fost făcut de conducerea şcolii sau de persoane delegate în acest scop. Numărul mic de cadre didactice din şcoală a făcut ca fiecare cadru didactic să fie implicat în mai multe activităţi, atât pe plan profesional cât şi extraşcolar, dând dovadă de responsabilitate şi profesionalism.

2.2.3. Organizarea timpului

Timpul devine în ultima perioadă una dintre cele mai importante resurse pentru angajaţi şi mai ales pentru manageri, de aceea gestionarea lui devine un punct important pentru dezvoltarea unei instituţii cu scopuri educaţionale. Pentru a mă asigura că timpul angajaţilor este folosit aşa cum trebuie am respectat următoarele reguli :

  • asigurarea instrumentelor şi tehnologiilor necesare de care au avut nevoie angajaţii, asigurând în acelaşi timp întreţinerea acestor instrumente ;

  • acordarea unui timp rezonabil pentru îndeplinirea sarcinilor repartizate ;

  • eliminarea timpilor morţi din activitate.

Organizarea timpului propriu, ca manager, a avut la bază modelul celor 4 cadrane:

IMPORTANTE

I ( URGENT)

II (MAI PUŢIN URGENT)

  • crize

  • probleme presante

  • proiecte cu scadenţe apropiate

  • întâlniri

  • pregătiri de evenimente

  • pregătire

  • prevenire

  • evaluări

  • planificare

  • cunoaştere (studiu)

  • crearea unor relaţii

  • stimulare pentru angajaţi

  • delegare de autoritate

  • recreere autentică

LIPSITE DE IMPORTANŢĂ

III

IV

  • întreruperi ( telefoane)

  • corespondenţă fără importanţă

  • rapoarte de amănunt

  • unele şedinţe

  • oaspeţi ocazionali

  • activităţi mărunte de rutină

  • unele apeluri telefonice

  • convorbiri prea lungi

  • persoane străine care solicită atenţia managerului

  • activităţi de evadare

Pentru soluţionarea problemelor din sectorul I am folosit toată experienţa şi

capacitatea mea de lucru. Printr-o planificare riguroasă şi o pregătire la timpul potrivit am reuşit ca o mare parte din probleme să nu devină urgente.

La sectorul II am făcut planuri de perspectivă, am anticipat şi prevenit unele

probleme, am delegat sarcini, mi-am lărgit cunoştinţele şi dezvoltat abilităţile profesionale. Atenţia acordată acestui sector a făcut să am la dispoziţie o bază solidă pentru sectorul I.

La sectorul III am reuşit să nu transform o urgenţă într-o problemă importantă.

La sectorul IV am reuşit să elimin timpii morţi chiar dacă nu am beneficiat de

aceea senzaţie deodihnă.

Evaluarea fiecărei săptămâni de lucru a constituit fundamentul eficienţei sporite

pentru săptămâna următoare.

Pentru îndeplinirea sarcinilor ce au revenit şi revin conducerii unităţii şcolare timpul alocat a fost nelimitat.

Toate şcolile, cu excepţia Şcolilor cu clasele I-IV, Pasărea şi Postăvari, au funcţionat cu un număr de 2 schimburi, durata orei de curs/ activităţilor didactice fiind la învăţământul preşcolar şi la cel primar de 45 minute, iar a pauzelor/ activităţilor recreative fiind de 15 minute, iar la învăţământul gimnazial de 50 minute cu pauze de 10 minute.

S-a elaborat graficul cu organizarea serviciului pe şcoală, constatându-se o responsabilitate deosebită în îndeplinirea atribuţiilor.

2.2.4. Monitorizarea întregii activităţi: modalităţi, eficienţă, identificarea disfuncţiilor anterioare

Monitorizarea întregii activităţi s-a realizat atât la nivelul conducerii şcolii în mod centralizat, cât şi la nivelul comisiilor stabilite, prin :

  • Rapoartele susţinute de responsabilii comisiilor metodice în sedinţele Consiliului de administraţie ;

  • Grafice de monitorizare ;

  • Analizele frecvente făcute în şedinţele Consiliului profesoral privind notare şi frecvenţa ;

  • Informările transmise conducerii şcolii, la fiecare sfârşit de semestru, de către responsabilii comisiilor şi colectivelor de lucru ;

  • Asistenţe la ore.

  • CEAC.

Pentru şedinţele de lucru, există dosare cu procese - verbale ale Consiliului de Administraţie, ale Consiliului Profesoral şi ale catedrelor. Există şi dosare de evidenţă a evenimentelor înregistrate în care se consemnează şi măsurile întreprinse de diriginţi şi de către conducerea şcolii. Activitatea financiar-contabilă este desfăşurată computerizat, în baza programelor informatizate existente.

Activitatea secretariatului se realizează pe calculator, iar mişcarea elevilor, precum şi situaţiile statistice privind rezultatele se întocmesc periodic, atât manual, cât şi computerizat.

Aceste metode folosite au fost eficiente ducând la obţinerea unor rezultate mulţumitoare şi desfăşurarea unui proces instructiv-educativ de calitate si formarea la elevi, prin activităţile educative şi extraşcolare, a unui orizont larg de cunoaştere . Activitatea a fost monitorizată şi de ISJ Călăraşi care în urma inspecţiilor, pe tematica managerială, a fost apreciată de inspectorul aflat în control. (inspector prof. Laura Munteanu).

 2.3.  Autoevaluarea activităţii manageriale.

Această activitate a constat în:

  • Organizarea procesului educaţional ;

  • Stabilirea strategiei de coordonare a procesului educaţional ;

  • Organizarea procedurilor de evaluare a procesului educaţional ;

  • Asigurarea obţinerii resurselor materiale şi financiare ;

  • Asigurarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi atragerea de proiecte pentru sprijinirea elevilor care provin din grupuri dezavantajate ;

  • Perfecţionarea activităţii proprii ;

  • Asigurarea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice ;

  • Asigurarea unui climat de muncă eficient ;

  • Coordonarea procesului educaţional ;

  • Asigurarea calităţii procesului educaţional  şi a celui administrativ ;

  • Stabilirea sistemului informaţional ;

  • Acordarea de consultanţă şi audienţă ;

  • Colaborarea bună cu ceilalţi directori;

  • Transmiterea ,la timp, a situaţilor solicitate de I.S.J.;

Din analiza activităţii manageriale se desprind următoarele:

Puncte tari 

  • Creşterea numărului de elevi;

  • încadrarea cu personal didactic calificat;

  • Atragerea unor proiecte pentru sprijinirea elevilor care provin din grupuri defavorizate şi pentru înlăturarea abandonului şcolar şi diminuarea absenteismului.

  • însuşirea politicilor din învăţământ;

  • asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea unui proces de învăţământ calitativ;

  • perfecţionarea continuă a cadrelor didactice şi a conducerii şcolii;

  • dezvoltarea relaţiei de parteneriat cu părinţii printr-o corespondenţă permanentă, prin organizarea permanentă a şedinţelor cu părinţii, prin consultarea acestora în luarea unor decizii privind bunul mers al şcolii, prin sporirea încrederii părinţilor în modul de orientare şcolară şi profesională pe care l-am coordonat direct;

  • existenţa unei permanente colaborări cu biserica;

  • bună colaborarea cu autorităţile locale ;

  • relaţia de colaborare cu Dispensarul medical;

  • caracterul deschis al deciziilor luate prin participarea directă a cadrelor didactice şi părinţilor la actul decizional.

Puncte slabe
  • Lipsa spaţiului;

  • Lipsa grupurilor sanitare conforme standardelor în vigoare;

  • Rezultatele obţinute la Evaluarea Naţională;

  • Activitatea specifică a bibliotecilor lasă de dorit; nu au existat nici un fel de activităţi culturale organizate de către bibliotecari, în mod special pentru marcarea unor momente legate de autori sau titluri.

Toată activitatea managerială desfăşurată a fost coordonată de director, dar deciziile au fost luate prin consultarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic şi duse la îndeplinire de aceştia. Consiliul consultativ al părinţilor a avut un rol decisiv în luarea deciziilor ce au implicat o directă răspundere a părinţilor.

Directorul şcolii a folosit delegarea de sarcini pentru a implica toate cadrele în activitatea de decizie şi execţie.

Actul decizional a fost transparent fiind cunoscut de toate cadrele pentru că de fapt ele au fost cele care au decis acest act. S-a lucrat în echipă, fiecare membru având sarcini bine stabilite, iar decizia finală aparţinea majorităţii. Opţionalele s-au stabilit pe baza opţiunilor părinţilor şi a elevilor .

Unitatea şcolară în cadrul parteneriatului şcolar a admis la nivelul principiilor generale ca şi cel al practicii cotidiene o serie de principii fundamentale:

- lărgirea caracterului participativ al managementului şcolar;

- atragerea familiei, ca principal partener al şcolii;

- extinderea colaborării către toţi factorii care pot deveni sensibili faţă de dezvoltarea educaţiei;

- sensibilizarea tuturor categoriilor care pot avea o relativă disponibilitate în raport cu problemele

şcolii şi cu susţinerea sa.

Şcoala a încercat să vină în întâmpinarea unor cerinţe sociale şi comunitare prin demersuri specifice:

- adaptarea procesului educaţional la schimbările de ordin social şi economic;

- instituirea unui echilibru între cererea şi oferta de educaţie;

- pregătirea elevilor în sensul dezvoltării personale şi al inserţiei în comunitate.

Răspunzând cerinţelor sociale şi comunitare, exigenţelor legate de propria sa evoluţie şi principiilor parteneriatului, şcoala a orientat întregul său demers asupra elevilor, care trebuie să devină centrul de interes al oricărui parteneriat practicat în domeniul educaţiei şcolare. Realizarea acestui desiderat a presupus:

- crearea şi/sau ameliorarea structurilor şcolare care asigură participarea elevilor la procesul decizional;

- ameliorarea modalităţilor de informare adresate elevilor;

- creşterea numerică şi calitativă a activităţilor extracurriculare;

- atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter curricular sau extracurricular.

 Familia a reprezentat un alt partener educaţional al şcolii. Pentru a depăşi unele bariere

care apar în relatia de parteneriat şcoală-părinţi şcoala a stabilit următoarele priorităţi;

- creşterea iniţiativei şi implicării managerului în sensibilizarea şi atragerea familiei;

- transformarea comitetelor de părinţi în structuri active şi dinamice care îşi pot asuma rolul de interfaţă în relaţia dintre şcoală şi părinţi;

- ameliorarea modalităţilor de informare a părinţilor;

- diseminarea unor informaţii clare cu privire la şcoală, activităţile şi problemele ei;

- organizarea unor activităţi extraşcolare diversificate în regim de parteneriat.

2.4.Activitatea de (auto)formare managerială

S-a realizat constant prin:

a) Studiul individual pentru cunoaşterea managementului modern şi a legislaţiei nou apărute.

b) Participarea la cursuri de formare , astfel:

  • Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare;

  • Manager inovator-organizate de CCD Călăraşi-;

  • Facilitator-„Asociaţia tineri pentru viitor”

  • Calitatea în educaţie”-Fundaţia Academică ALUMNI -;

  • Management educaţional”- Fundaţia Academică ALUMNI -;

  • Cursuri de formator- Asociaţia Dominou

  • Manager de proiect- Asociaţia Dominou

  • Programul Naţional de DEzvoltare a Competenţelor de Evaluare a cadrelor didactice”- Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

  • Program de dezvoltare profesională pe baza activităţii proprii desfăşurate în şcoală”- Unitatea de Management a Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar

  • Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie, Programul pentru învăţământul rural-curs postuniversitar;

  • Universitatea din Bucureşti Facultatea de Istorie-Departamentul Credis , departament pentru învăţământ la distanţă , formare continuă şi conversie profesională,Programul pentru învăţământul rural-curs postuniversitar

2.5. Plan de dezvoltare personală ca manager.

 Pentru dezvoltarea personală ca manager se are în vedere participarea la cursuri de perfecţionare la nivel local, naţional, absolvirea unui master de Management educaţional.

3. Managementul personalului

3.1. Personalul didactic 

3.1.1. La începutul anului şcolar 2013-2014 s-au întocmit contractele de muncă pentru personalul didactic nou angajat, si s-a operaţionalizat fişa postului pentru personalul angajat cu sarcini generale şi specifice.Acestea au fost înregistrate, semnate de către director şi de către reprezentantul sindicatului, ştampilate .Au fost aduse la cunoştinţa salariaţilor atribuţiile ce le revin.Atunci când legislaţia s-a modificat s-au întocmit acte adiţionale.

3.1.2.Activitatea consiliilor, comisiilor.Proiectare, analiză, eficienţă.

Consiliul Profesoral şi-a desfăşurat activitatea lunar, conform Graficului de şedinţe, având două tipuri de activităţi:

  • proiectare şi evaluare a activităţii instructiv-educative;

  • formare continuă (dezbateri metodice).

Prin temele de pedagogie s-a urmărit formarea cadrelor didactice în spiritul didacticii moderne şi al Reformei, resimţindu-se necesitatea realizării unor activităţi didactice formative centrate pe sistematizarea, esenţializarea şi operaţionalizarea informaţiilor.

Interesul cadrelor didactice pentru aceste teme s-a ilustrat prin problemele abordate în cadrul dezbaterilor.

Consiliul de Administraţie s-a întrunit lunar şi ori de câte ori a fost necesar. Activităţile s-au desfăşurat conform planificării, participând şi reprezentanţii comunităţii locale şi ai Consiliului Reprezentativ al Părinţilor. Deciziile s-au luat în spirit democratic, cu aprobare prin vot deschis sau secret după caz.

Şedinţele C.A. şi C.P. au fost eficiente, atât prin actul decizional, cât şi prin caracterul lor formativ, monitorizându-se problemele esenţiale cu care s-au confruntat conducerea şcolii, diriginţii şi cadrele didactice.

Comisiile de lucru aprobate la începutul anului şcolar au acoperit toată gama de activităţi : extracurriculare, educative, culturale, ştiinţifice, administrative.

 3.1.3. Activitatea de (auto)perfecţionare a cadrelor didactice

În anul şcolar 2012-2013 activitatea de perfecţionare şi formare continuă s-a desfăşurat pe două mari direcţii :

1) înscrierea la grade didactice şi susţinerea de inspecţii în vederea obţinerii gradelor didactice ;

2) participarea la cercuri pedagogice, seminarii, simpozioane, conferinţe, parteneriate educaţionale, proiecte, etc.

Astfel, în anul şcolar 2013-2014 s-au susţinut următoarele inspecţii în vederea obţinerii gradelor didactice :

  • 1 inspectie curenta gr.I

  • 2 inspecţii speciale gr. II

  • 4 inspecţii curente gr. II

  • 3 inspecţii speciale definitivat;

Prin programul special de perfecţionare la nivelul conducerii şcolii şi al comisiilor metodice, s-au stabilit următoarele forme:

  • studiu individual ;

  • şedinţele tematice ale C.P. şi ale catedrelor ;

  • şedinţele comisiilor diriginţilor (formare educativă);

  • masterat,

  • doctorat;

  • cursuri prin C.C.D. şi I.S.J.Călăraşşi;

  • grade didactice

3.2.Elevi

3.2.1.Rezultate la învăţătură an şcolar 2013-2014, la sfârşitul semestrului II, înainte de examenele de corigenţă:

Nivel de înv.

Elevi înscrişi la începutul anului şcolar

Elevi rămaşi înscrişi la sfârşitul anului şcolar

Elevi

Promo-vaţi

Din care:

Corigenţi la:

ab.

şc.

Cu

sit. neînch.

Rep din cauza sit. la înv.

5-6,99

7-8,99

9-10

1 ob.

2 ob.

3 ob.

4ob.

Peste 4 ob.

Primar

326

326

295

67

72

156

2

6

     

20

 

3

Gimnazial

266

264

219

57

126

36

11

6

     

11

 

17

Total

592

590

514

124

198

192

13

12

     

31

 

20

Din analiza tabelului se observă că procentul de promovabilitate la sfârşitul semestrului II , an şcolar 2013-2014 a fost 87 %

3.2.2. Corigenţe

Numărul de corigenţi în anul şcolar 2013-2014 a fost de 25 elevi

3.2.3.Rezultatele obţinute la concursuri şi olimpiade şcolare

În anul şcolar 2013-2014 s-au desfăşurat olimpiadele şcolare , faza pe şcoală şi faza pe zonă la disciplinele Limba şi literatura română, matematică, geografie şi istorie .Este de menţionat aici, slaba implicare a cadrelor didactice în organizarea de concursuri şcolare.La Limba şi literatura română au participat la faza pe şcoală la concursurile Ionel Teodoreanu şi George Călinescu un număr de 50 elevi, 9 s-au calificat la faza zonală şi 1 la faza judeţeană.

La matematică s-au desfăşurat olimpiada –faza pe şcoală, dar şi concursurile:„Cangurul” (39 elevi) şi „Euclid”(14 elevi).Din aceştia 4 elevi au obţinut menţiuni la nivel judeţean. La istorie au participat la faza pe şcoală 8 elevi, iar la geografie 4 elevi.

3.2.4.Rezultatele obţinute la examenele naţionale

Au fost înscrişi pentru susţinerea examenului de Evaluare Naţională pentru elevii clasei a VIII-a un număr de 56 de elevi,. Au fost prezenţi 50 de elevi (prezenţă 89,29 %), 4 elevi absentând la ambele probe şi 2 la proba de limba romana.

Comparativ cu anul scolar trecut, când procentul de promovabilitate a fost de 98%, în anul şcolar 2013-2014, rezultatele au fost mult mai slabe, aşa cum se observă din tabelul de mai jos:

La disciplina ,,Limba şi literatura româna” s-au obţinut următoarele rezultate:

 

Total candidaţi

Numărul elevilor cu note între:

înscrişi

prezenţi

evaluaţi

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

Mediul rural

56

52

52

3

2

7

1

13

13

6

5

2

Din cei 52 de elevi care au fost evaluaţi la disciplina Limba şi literatura română , 39 au obţinut note peste 5,00, procentul de promovabilitate fiind de 77,00 %.

Rezultatele la disciplina ,,Matematică‘‘ au fost următoarele:  

 

Total candidaţi

Numărul elevilor cu note între:

înscrişi

prezenţi

evaluaţi

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

Mediul rural

56

50

50

1

6

8

5

15

4

4

4

2

La disciplina matematică , din 50 de elevi, au obţinut note peste 5,00 doar 29 elevi, procentul de promovabilitate fiind de 58 %.

Rezultatele scăzute înregistrate reflectă interesul şi efortul scăzut depus de elevi în promovarea acestui examen, la matematică, mai ales, situaţia fiind mult mai gravă. Astfel, s-a constatat că la proba de limba şi literatura română 37 de elevi au obţinut note între 5 şi 8, restul situându-se la extremităţi (distibuţia lor fiind în forma curbei gaussiene).

La proba de matematică rezultatele sunt foarte slabe, îngrijorătoare. Distribuţia este una asimetrică, cele mai multe rezultate situându-se în intervalul notelor cuprinse între 5-5,99 (15 de elevi).

S-a constatat de asemenea că fetele au obţinut rezultate mai bune decât băieţii.

Performanţa scăzută la Evaluarea Naţională a elevilor din şcoala noastră poate fi explicată în parte prin o serie de variabile, precum scăderea interesului elevilor pentru activitatea de învăţare, reducerea monitorizării/supervizării şi implicării familiei în activităţile copiilor atât din spaţiul şcolii (participarea la activităţile formale), faptul că admiterea la liceu se poate face şi cu medii sub minimum acceptat (de 5, faţă de situaţiile din anii precedenţi), cât şi din afara acesteia (modul de petrecere a timpului liber), slaba capacitate dovedită de către şcoală în responsabilizarea partenerilor (elevi şi părinţi), în trezirea interesului şi perceperea corectă a importanţei acestui examen în evoluţia academică şi de formare profesională viitoare.

Propuneri pentru îmbunătăţirea performanţelor elevilor:

Considerăm că pe viitor se impun măsuri de schimbare a atitudinii elevilor, respectiv a părinţilor cu conştientizarea importanţei şi consecinţelor obţinerii unor rezultate mai bune la viitoarele examene, implicarea familiei nu numai sub raportul informării cu privire la metodologia înscrierii în licee, ci o sporire a supervizării de către aceştia a activităţii de pregătire în vederea susţinerii examenului final din clasa a VIII-a. La toate acestea se adaugă măsuri ce trebuie luate la nivelul şcolii, cu sporirea exigenţei, creşterea ratei de participare la concursuri şcolare, o monitorizare individuală a progresului şcolar centrată pe disciplinele ce constituie probe de examen, simulări multiple a acestor probe, programe de pregătire suplimentară , precum şi alte măsuri pe care le găsesc profesorii de specialitate ca fiind necesare pentru creşterea nivelului performanţelor la Evaluarea Naţională.

3.2.5. Inserţia şcolară

În anul şcolar 2013-2014 absolvenţii clasei a VIII-a au fost cuprinşi în forme de învăţământ superioare, în proporţie de 95%, astfel:

  • 10 elevi pe locurile speciale pentru romi,

3.3 Personalul didactic auxiliar şi nedidactic

La începutul anului şcolar 2013-2014 s-a actualizat fişa postului pentru personalul angajat cu sarcini generale şi specifice.Acestea au fost înregistrate, semnate de către director şi de către reprezentantul sindicatului, ştampilate .Au fost aduse la cunoştinţa salariaţilor atribuţiile ce le revin.Atunci când legislaţia s-a modificat s-au întocmit acte adiţionale.

Organigrama şcolii cuprinde ca personal auxiliar:

  • 1 secretar cu studii superioare;

  • 0,5 administrator financiar cu studii superioare;

  • 1 administrator patrimoniu-cu studii medii;

Personal nedidactic:

  • 1 şofer

  • 5,25 îngrijitori

C.EFICACITATEA EDUCAŢIONALĂ

4. Oferta educaţională

4.1. Elaborarea strategiei de dezvoltare şi a ofertei educaţionale pe termen lung

Oferta educaţională a şcolii este centrată pe curriculum obligatoriu fără însă a se reduce la

acesta , şcoala având posibilitatea să-şi elaboreze C.D.Ş-ul. Fundamentată pe misiunea unităţii şcolare, care este stabilită în funcţie de ţintele strategice ale dezvoltării, elaborate pe baza politicilor şi strategiilor de reformă existente la nivel naţional şi local iar pe de altă parte de nevoile educative ale comunităţii şi de resursele pe care le pune în joc pentru atingerea scopurilor propuse.

Prin oferta educaţională propusă se urmăreşte:

-o determinare multiplă-fixându-ne ţintele strategice ale dezvoltării şi pe de altă parte situaţia, condiţiile şi resursele concrete ale şcolii şi ale comunităţii;

-o valoare strategică-oferta a fost concepută pe cel puţin 3 ani, ţinându-se cont de modificările ce

pot să apară pe parsurs, reuşind astfel să avem un orizont şi direcţii clare pentru şcoală şi o

alocare a resurselor în funcţie de priorităţi.

-caracter situaţional-oferta a fost elaborată în funcţie de mediul şi condiţiile concrete în care ne desfăşurăm activitatea, de oportunităţi sau ameninţările apărute în dezvoltarea instituţională;

-finalitatea-pregătirea elevilor pentru obţinerea examenului de capacitate şi promovare într-o treaptă superioară de învăţământ.

Resurse

- materiale -punerea la dispoziţia elevilor şi a cadrelor a materialelor necesare desfăşurării în condiţii optime a procesului de învăţământ;

- financiare-asigurarea bugetului necesar pentru buna desfăşurare a simulărilor pentru examenul naţional ;

-umane-un colectiv de cadre didactice bine structurat şi perfecţionat care lucrând într-un cadru optim, transmit elevilor cunoştinţele necesare pregătirii educaţionale.

Indicatori de performanţă -obţinerea unui procent bun a examenul de Evaluare Naţională.

Obiective generale ale ofertei educaţionale

  1. Să asigure elevilor, corespunzător nivelului de şcolarizare, cunoştinţe, capacităţi, abilităţi şi

atitudini,cu care să poată promova în următoarele trepte de parcursuri curriculare sau să

practice activitate utilă si sa-l ajute în autoinstruire.

  1. Să asigure tineretului şcolar o dezvoltare armonioasă prin: educaţie intelectuală, moral civică, educaţie igienico-sanitară corespunzătoare vârstei, intereselor şi idealului fiecărui elev.

  2. Să determine conturarea unui profil uman complex, capabil să se adapteze la dinamica societăţii democratice bazată pe economia de piaţă, caracterizat prin a fi bun cetăţean, deschis şi adaptabil la nou, dinamic, capabil să ia decizii juste, să acţioneze rapid şi eficient, să fie solidar cu semenii în cauze nobile.

În anul şcolar 2013-2014, opţionalele au fost :

  • Învăţământul primar:Consiliere şi orientare, Educaţie pentru sănătate, Natura –prietena mea.

  • La învăţământul gimnazial au fost: Educaţie pentru sănătate la clasele a-V-a, a VI-a , a VIII-a şi Lectură şi abilităţi de viaţă a VII-a , Matematica aplicată pe calculator , Şcoala Orăşti

  1. Curriculum/Rezultatele învăţării

    1. Calitatea proiectării didactice.Analiza pe arii curriculare

Comisia metodică a profesorilor de matematică şi ştiinţe 

Activitatea comisiei s-a desfăşurat în conformitate cu Planul managerial , urmărindu-se îndeplinirea obiectivelor propuse, precum şi a activităţilor planificate.Au fost prezentate referate cu teme diferite, cum ar fi :„Metode activ-participative folosite la predarea matematicii”- d-na Alexandru Crina, „Competenţe generale şi competenţe specifice lecţiilor de fizică şi de chimie ilustrate prin exemple”-de către Balea Victoria, au fost susţinute lecţii demonstrative,

De asemenea, la întâlnirile comisiei s-au analizat rezultatele obţinute la testele iniţiale şi sumative , rezultatele obţinute la disciplinele ariei curriculare, s-au stabilit direcţii şi măsuri ce trebuie luate în vederea remedierii minusurilor constatate, al îmbunătăţirii generale ale muncii cadrului didactic.S-au organizat simulări ale Evaluării Naţionale la matematică („Ce şi cât ştiu?”) s-au analizat rezultatele obţinute. Ca punct slab trebuie să menţionăm nerealizarea asistenţelor propuse.

 Limbă şi comunicare

S-a asigurat participarea activă a profesorilor de limba română şi de limbi moderne la cercurile pedagogice, precum şi la activităţile organizate la nivelul comisiei metodice.

Doamna profesoară Rotaru Letiţia a prezentat referatul cu tema „Abordarea textului liric”. Acesta a fost discutat în cadrul comisiei metodice. Doamna profesoară Lixandru Mirabela a susţint o lecţie demonstrativă la limba franceză, cu tema „S’orienter/ localiser dans l’espace”.

S-au constituit loturile de elevi care au participat la Concursurile Ionel Teodoreanu şi George Călinescu.

S-a desfăşurat faza pe şcoală a concursurilor şcolare la disciplina limba şi literatura română. Un număr de 13 elevi au participat la faza zonală şi, dintre aceştia, 3 elevi s-au calificat la faza judeţeană. Profesorii i-au însoţit la toate fazele şi au participat fie la asistenţe, fie în comisiile de evaluare a lucrărilor.

S-a urmărit evaluarea ritmică a elevilor, dar şi folosirea unor metode tradiţionale şi complementare de evaluare.

Elevii din clasa a VIII-a au fost informaţi cu privire la Metodologia de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale 2013. S-a popularizat, de asemenea, Calendarul probelor, dar şi Programa pentru limba şi literatura română.

Fiecar elev a primit modelele de subiecte publicate pe site pentru limba şi literatura română şi acestea au fost rezolvate şi discutate în clasă, urmărindu-se familiarizarea elevilor cu structura probei şi cu tipurile de itemi, dar şi formarea unor deprinderi de rezolvare corectă şi încadrarea în timpul indicat.

Doamna profesoară Lixandru Maria a organizat desfăşurarea unui moment artistic cu ocazia zilei de 15 ianuarie, dedicat lui Mihai Eminescu.

Comisia Om şi societate şi-a desfăşurat activitatea conform cu planul managerial întocmit la începutul anului şcolar. S-a avut în vedere şi realizat următoarele: prezentare de referate pe teme de larg interes, s-au propus şi elaborat teste iniţiale şi sumative, s-au întocmit rapoarte comparative privind progresul înregistrat de către elevi, s-au propus, întocmit şi realizat activităţile pentru Săptamâna “Şcoala altfel” din perioada aprilie 2014 pentru care s-au înaintat conducerii şcolii documentaţia şi interpretarea lor, la termenele stabilite, s-au m făcut propuneri pentru orele de opţional pentru anul şcolar următor , s-au organizat activităţi cu ocazia diferitelor evenimente: 9 Mai,1 decembrie, 24 ianuarie,ş.a.

A existat preocupare pentru perfecţionarea cadrelor didactice, o parte dintre acestea fiind înscrise la grade didactice sau la cursuri de specialitate. Ca punct slab trebuie să menţionăm nerealizarea asistenţelor propuse.

Prin activităţile enumerate, considerăm că prin activitatea desfăşurată comisiile metodice şi-au fost atins obiectivele ce vizau perfecţionarea continuă, ştiinţifică şi metodică a cadrelor didactice precum şi găsirea de căi şi mijloace didactice prin care transmiterea cunoştinţelor către elevi să se facă în spirit modern, adaptat noilor evoluţii ale învăţământului românesc precum şi standardelor şi aşteptărilor actualei generaţii şcolare.

5.2.Concordanţa dintre curriculum naţional şi oferta educaţională a şcolii

Conducerea şcolii, cadrele didactice s-au preocupat permanent de asigurarea calităţii curriculumului, sub patru aspecte principale.

  • Concordanţa dintre curriculumul şcolii şi cel naţional ;

  • Structurarea şi diferenţierea curriculumului

  • Proiectarea şi aplicarea CDŞ-ului

  • Existenţa unui sistem de analiză şi revizuire a planificării curriculumului.

Constatările şi concluziile converg în următoarele direcţii :

  • A fost realizată concordanţa la toate şcolile ;

  • Raportul TC-CDȘŞ este corect ;

  • Curriculum –ul pentru preşcolari respectă particularităţile vârstei, este conceput în conformitate cu nevoile de pregătire ale copiilor pentru dezvoltarea şi inserţia şcolară ulterioară ;

5.3.Prezentarea opţionalelor.

CDŞ-ul este corect structurat, s-a încercat pe cât posibil, să fie respectate opţiunile elevilor, ţinându-se cont şi de resursele umane şi materiale existente şi posibile. Trebuie remarcat că, acest lucru nu a fost posibil deoarece, la disciplinele biologie nu se putea forma catedra, în absenţa opţionalelor.

In anul şcolar 2013-2014 disciplinele opţionale au fost următoarele : Ed. pentru sănătate

5.4.Calitatea predării.Analiza pe discipline

.Documentele de planificare şi specialitate din portofoliile profesorilor respectă normativele curriculare şi structura convenită în cadrul cercurilor pedagogice, cele mai multe cadre didactice punând accent pe proiectarea unităţilor de învăţare, care reprezintă demersul didactic personalizat, este asigurată rigoarea ştiinţifică la matematică, geografie, biologie, conţinuturile sunt adaptate particularităţilor de vârstă ale elevilor-învăţământul preşcolar şi primar.

Se remarcă acele cadre didactice care studiază ghidurile metodologice elaborate de C.N.C. : Lupu Luminişa, Pironea Florica, Ionescu Niculina, Velcea Mioara, Slave Crina-Aurelia.

Este cunoscută importanţa utilizării materialelor didactice şi auxiliarelor în demersul didactic şi, dacă la unele cadre există o preocupare evidentă pentru a confecţiona materiale didactice uneori cu efort exclusiv personal, din păcate există o categorie care aşteaptă ca acestea să vină „de undeva”.

Proiectarea didactică a avut la bază următoarele cicluri curriculare:

  • Ciclul achiziţiilor fundamentale ( grupa pregătitoare, cls. I-II ) ce a avut ca obiective majore acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi alfabetizarea iniţială. Acest ciclu a vizat:

  • asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenţionale ( scris, citit, calcul

matematic);

  • stimularea copilului în vederea perceperii, cunoaşterii şi stăpânirii mediului apropiat;

  • stimularea potenţialului creativ al copilului, a intuiţiei şi a imaginaţiei;

  • formarea motivării pentru învăţare, înţeleasă ca o activitate socială.

  • Ciclul de dezvoltare ( clasele III-IV ) cu obiectivul major formarea capacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiilor. Acest ciclu a vizat:

  • dezvoltarea achiziţiilor lingvistice şi încurajarea folosirii limbii române şi a limbilor străine pentru exprimarea în situaţii variate de comunicare;

  • dezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţei de a aplica în practică rezolvarea de probleme;

  • familiarizarea cu o abordare pluridisciplinară a domeniilor cunoaşterii;

  • încurajarea talentului, a experienţei şi a expresiei în diferite forme de artă;

  • formarea responsabilităţii pentru propria dezvoltare şi sănătate;

  • formarea unei atitudini responsabile faţă de mediu.

  • Ciclul de observare şi orientare ( la clasele VII-VIII ) cu obiectiv major orientarea în vederea optimizării opţiunii şcolare şi profesionale ulterioare. El a vizat:

  • descoperirea de către elev a propriilor afinităţi, aspiraţii şi valori în scopul construirii unei imagini de sine pozitive;

  • formarea capacităţii de analiză a setului de competenţe dobândite prin învăţare în scopul orientării spre o anumită carieră profesională;

  • dezvoltarea capacităţii de a comunica, inclusiv prin folosirea diferitelor limbaje specializate;

  • dezvoltarea gândirii autonome şi a responsabilităţii faţă de integrarea în mediul social.

LIMBA ŞI LITERATURA ROMĂNĂ

 Proiectarea didactică a avut la bază noul curriculum cu următoarele dominante:

  • recurgerea la modelul comunicativ-funcţional, conform căruia comunicara este un domeniu complex care înglobează procesele de repetare a mesajului oral şi a celui scris ( citirea / lectura ), precum şi cele de exprimare orală respectiv de exprimare scrisă;

  • definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orală şi exprimarea scrisă;

  • prezentarea comunicării în prezentarea sa de competenţă umană fundamentală, acoperind deprinderi de receptare şi de exprimare orală, respectiv scrisă;

  • reechilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi proceselor de producere a unor mesaje proprii faţă de cele de receptare a mesajelor;

  • centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;

  • sugerarea unor conţinuturi orientative, destinate să încurajeze creativitatea şi libertatea de alegere a elevului;

  • structurarea programei pe baza unor competenţe, în măsură să surprindă-în progresie- ceea ce este esenţial, în activitatea de învăţare;

  • flexibilitate în ceea ce priveşte adaptarea conţinuturilor la nivelul de dezvoltare concretă şi la interesele copiilor;

  • conectarea studiului limbii la realităţile comunicării cotidiene;

  • punerea accentului pe învăţarea procedurală, cu alte cuvinte pe structurarea unor strategii şi proceduri proprii de rezolvare de probleme, de explorare şi de investigare, caracteristice activităţii comunicative.

LIMBA FRANCEZĂ

  • competenţe uşor de urmărit prin simplificarea prezentării lor şi renunţarea la clasificări şi subîmpărţiri;

  • perspectivă flexibilă asupra predării, învăţării, respectiv existenţa unui trunchi comun, obligatoriu pentru toţi elevii şi a unor extinderi facultative, avute în vedere, funcţie de nevoile specifice ale elevului;

  • teme care pot fi tratate în interiorul unei secvenţe mai largi de instruire, devenind astfel parte flexibilă a unui scenariu motivat pentru copil;

  • conţinut redus la nivelul lexicului, al actelor de vorbire şi al elementelor de construcţie a comunicării.

MATEMATICĂ

  • construirea unei varietăţi de contexte problematice, în măsură să genereze deschideri către domenii ale matematicii;

  • folosirea de strategii diferite în rezolvarea de probleme;

  • construirea unor secvenţe de învăţare care să permită activităţi de exploatare / investigare la nivelul noţiunilor de bază;

  • organizarea unor activităţi variate de învăţare pentru elevi, în grup sau individual, în funcţie de nivelul şi de ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia.

ŞTIINŢE ALE NATURII

  • elaborarea unor obiective centrate pe formarea de capacităţi şi competenţe;

  • predominanţa conţinuturilor de tip formativ;

  • menţionarea în curriculum a unor activităţi de învăţare destinate să conducă la atingerea obiectivelor propuse;

  • abordarea ştiinţei ca învăţare prin experimente;

  • utilizarea unor obiecte de uz curent, cunoscute de elevi din viaţa cotidiană;

  • utilizarea şi integrarea informaţiei noi în ceea ce elevul ştie deja din experienţa personală.

FIZICĂ

  • asigurarea unei dezvoltări progresive a noţiunilor prin realizarea unei continuităţi a etapelor de studiu;

  • organizarea activităţilor de învăţare pornind de la experienţa anterioară a elevului;

  • structurarea programei pe baza unor obiective cadru şi de referinţă sintetice, în măsură să surprindă-în progresie-ceea ce este esenţial în activitatea de învăţare;

  • corelarea multidisciplinarităţii cu celelalte ştiinţe ale naturii pentru acoperirea simultană a zonelor conexe şi utilizarea unei formalizări matematice adecvate vârstei;

  • construirea unor secvenţe de învăţare care să stimuleze curiozitatea;

  • utilizarea unor materiale uzuale din cotidian pentru efectuarea unor experimente.

CHIMIE

  • utilizarea investigării şi a explorării în cadrul unui experiment;

  • corelarea multidisciplinară cu alte ştiinţe ale naturii pentru acoperirea simultană a zonelor conexe;

  • construirea unor secvenţe de învăţare care să stimuleze curiozitatea şi să permită activităţi de investigare;

  • un anumit nivel de flexibilitate în ceea ce priveşte adaptarea conţinuturilor la preocupările şi interesele elevilor.

BIOLOGIE

  • asigurarea unei dezvoltări progresive a noţiunilor;

  • corelarea multidisciplinară cu alte ştiinţe ale naturii pentru acoperirea simultană a zonelor conexe;

  • construirea unor secvenţe de învăţare care să stimuleze curiozitatea şi să permită activităţi de investigare;

  • deplasarea accentului spre învăţarea procedurală, spre construirea unor strategii proprii de explorare / investigare.

EDUCAŢIE CIVICĂ ŞI CULTURĂ CIVICĂ

  • încredinţarea creativităţii şi a interacţiunii de grup în vederea participării responsabile la viaţa socială;

  • abordarea integrată a conceptelor, punând în evidenţă caracterul lor corelativ şi deductibil;

  • prezentare temelor şi a subiectelor în funcţie de realitatea cotidiană, de preocupările şi de specificul mediului din care provin elevii;

ISTORIE

  • formularea obiectivelor în termen de cunoştinţe, capacităţi şi atitudini;

  • reechilibrarea raportului formativ-informativ în studiul istoriei;

  • corelarea, integrarea cu obiectele de studiu din aria curriculară ,, Om şi societate,, precum şi cu alte arii curriculare;

  • realizarea unei ,, oferte de cunoaştere,, cuprinzând toate dimensiunile istoriei ( culturală, economică, socială, politică );

  • propunerea unor demersuri didactice centrate pe învăţarea activă;

  • dezvoltarea deprinderilor de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor.

GEOGRAFIE

  • înţelegerea relevanţei geografiei pentru viaţa cotidiană;

  • centrarea pe formarea capacităţilor de înţelegere a faptelor şi a proceselor caracteristice mediului geografic înconjurător ( cu accent pe formarea deprinderilor de investigare, de orientare );

  • activităţi de învăţare realizate prin observarea directă a mediului înconjurător.

RELIGIE

  • selectarea conţinutului în conformitate cu particularităţile de vârstă ale elevilor;

  • valorificarea multidisciplinară a conţinutului prin corelarea acestuia cu alte discipline şcolare;

  • accent pe valenţele educative ale conţinutului.

EDUCAŢIE PLASTICĂ

  • curriculum centrat pe raţionalizarea realităţilor de învăţare, în funcţie de obiectivele cadru şi de obiectivele de referinţă;

  • predominanţa conţinutului valoric al obiectivelor;

  • curriculum adaptat la posibilităţile de asimilare ale elevilor;

  • curriculm predominant intuitiv şi formativ;

  • exprimarea liberă a personalităţii prin compoziţii plastice;

  • încurajarea activităţilor artistice în şcolală şi în afara ei.

EDUCAŢIE MUZICALĂ

  • structurarea în jurul unor competenţe şi atitudini esenţiale în formarea personalităţii;

  • reprezentarea adecvată a instrumentelor în activitatea didactică;

  • prezenţa unor exemple de activităţi de învăţare, adecvate obiectivelor de referinţă;

  • flexibilitatea conţinuturilor, permiţând adaptarea la condiţiile concrete, introducerea unor elemente locale de cultură populară;

  • încurajarea audiţiilor muzicale.

EDUCAŢIE FIZICĂ

  • conţinuturi adecvate din punct de vedere cantitativ posibilităţilor fizice ale elevilor;

  • orientarea obiectivelor spre dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor;

  • curriculum orientat spre respectarea particularităţilor fizice şi spre interesele elevilor;

  • curriculum adaptabil la baza materială specifică şi la tradiţiile locale.

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

  • organizarea activităţilor de învăţare pe proceduri standard în rezolvarea de probleme practice;

  • realizarea de produse prin activităţi în grup cu asumarea de roluri specifice;

  • stimularea iniţiativei anteprenoriale.

CONSILIERE SI ORIENTARE

  • facilitarea participării la viaţa socială a clasei, a şcolii şi a comunităţii locale

  • dezvoltarea unor strategii personale de evitare a eşecului şcolar;

  • formarea atitudinilor de acceptare a schimbărilor din mediul social, economic, cultural şi politic în care trăieşte;

participarea motivată la iniţierea şi derularea propriului traseu de învăţare. 

5.7. Program de pregătire suplimentară

Pregătirea elevilor claselor a VIII-a pentru susţinerea Evaluarii Naţionale a constituit una din priorităţile şcolii noastre.S -au elaborat programe de pregătire la disciplinele Lb. română şi matematică cu elevii claselor a VII-a şi a VIII-a. Pregătirea suplimentară pentru ceilalţi elevi, s-a organizat doar la Şcoala cu clasele I-VIII Orăşti în perioada vacanţei de iarnă.

Menţionăm şi faptul că s-au mai organizat cursuri de pregătire pentru elevii clasei a III-a de la Şcoala Câlnău.

5.8. Rezultatele la examene naţionale

În anul şcolar 2013-2014 au fost înscrişi pentru susţinerea examenului de Evaluare Naţională pentru elevii clasei a VIII-a un număr de 56 de elevi, 4 elevi au fost absenti la probe de Limba si literature romana,si 6 elevi absenti la Matematica, procentul de promovabilitate a fost de 64 %, mai mare decât anul trecut.

5..9 Activitatea educativă şi extracurriculară

Activităţile educative extraşcolare au fost eficiente şi diversificate

Activitatea educativă s-a desfăşurat conform planificărilor întocmite de cadrele didactice şi a fost urmărită de consilierii educativi. Ea a fost de calitate ducând la formare unei personalităţi armonioase a fiecărui elev.

Activitatea extraşcolară a avut la bază ocuparea timpului liber al elevului într-un mod cât mai plăcut: organizarea de excursii, vizite la muzee, vizionări de spectacole, carnaval, spectacole organizate cu diverse ocazii festive, concursuri sportive şi pe discipline de învăţământ.

 Calendarul activităţilor s-a împletit armonios cu activităţile extraşcolare planificate de I.Ş.J.Călăraşi. Dintre temele abordate enumerăm : ,, Eminescu – poet naţional şi universal’’, ‘’ Unirea principatelor, un pas spre formarea României moderne’’, ‘’ Tutunul, alcoolul, drogul- semne de maturitate­­ ‘’ Cum ne păstrăm sănătatea’’, ‘’ Violenţa domestică- o problemă socială de actualitate’’, 9 Mai – Ziua Europei’’, ‘’Spune nu, traficului de fiinţe umane’’„Mihai Eminescu-Luceafărul poeziei româneşti”„Cupa prieteniei la fotbal”, „Cupa primăverii la fotbal”„Suntem ecologişti, ne pasă”,etc.. S-au organizat spectacole, serbări, vizite la muzee, vizionări de filme şi piese de teatru, întreceri sportive şi excursii.

In cadrul activităţilor privind drogurile, delicvenţa juvenilă şi traficul de fiinţe umane s-au desfăşurat următoarele activităţi :

,, Drogurile, o iluzie scump plătită’’- expoziţie de desene şi caricaturi ;

În săptămâna 7-11 aprilie 2014 s-a organizat Programul „Şcoala altfel”.În acest sens s-a elaborat Planul operaţional privind realizarea Proiectului „şcoala Altfel”, s-a elaborat în detaliu programul activităţilor pentru această săptămână cu activităţi, obiective urmărite, forme de organizare, participanţi, responsabili, termene, evaluare, s-a elaborat orarul pe zile/clase//activităţi .Diriginţii şi învăţătorii au colectat propuneri de la elevi şi părinţi, S-au centralizat propunerile la nivel de disciplină/comisie metodică.

S-au realizat activităţi pe teme de protecţia mediului, dezvoltarea culturii elevilor, comportamentul elevilor în familie, în şcoală, în comunitate, etc.

Obiectivele propuse în cadrul activităţilor au fost în concordanţă cu interesul general al elevilor şi al părinţilor pentru o educaţie de calitate.

 6. PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL

Unitatea şcolară în cadrul parteneriatului şcolar a admis la nivelul principiilor generale ca şi cel al practicii cotidiene o serie de principii fundamentale:

- lărgirea caracterului participativ al managementului şcolar;

- atragerea familiei, ca principal partener al şcolii;

- extinderea colaborării către toţi factorii care pot deveni sensibili faţă de dezvoltarea educaţiei;

- sensibilizarea tuturor categoriilor care pot avea o relativă disponibilitate în raport cu problemele

şcolii şi cu susţinerea sa.

 Şcoala a încercat să vină în întâmpinarea unor cerinţe sociale şi comunitare prin demersuri

specifice:

- adaptarea procesului educaţional la schimbările de ordin social şi economic;

- instituirea unui echilibru între cererea şi oferta de educaţie;

- pregătirea elevilor în sensul dezvoltării personale şi a inserţiei în comunitate.

Răspunzând cerinţelor sociale şi comunitare, exigenţelor legate de propria sa evoluţie şi principiilor parteneriatului, şcoala a orientat întregul său demers asupra elevilor, care trebuie să devină centrul de interes al oricărui parteneriat practicat în domeniul educaţiei şcolare. Realizarea acestui deziderat a presupus:

- crearea şi/sau ameliorarea structurilor şcolare care asigură participarea elevilor la procesul decizional;

- ameliorarea modalităţilor de informare adresate elevilor;

- creşterea numerică şi calitativă a activităţilor extracurriculare;

- atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter curricular sau extracurricular.

6.1. Colaborarea cu părinţii

Familia a reprezentat un alt partener educaţional al şcolii. Pentru a depăşi unele bariere care apar în relatia de parteneriat şcoală-părinţi şcoala a stabilit următoarele priorităţi:

- creşterea iniţiativei şi implicării managerului în sensibilizarea şi atragerea familiei;

- transformarea comitetelor de părinţi în structuri active şi dinamice care îşi pot asuma rolul de interfaţă în relaţia dintre şcoală şi părinţi;

- ameliorarea modalităţilor de informare a părinţilor;

- diseminarea unor informaţii clare cu privire la şcoală, activităţile şi problemele ei;

- organizarea unor activităţi extraşcolare diversificate în regim de parteneriat.

Menţionăm proiectele de parteneriat: „Şcoală-Familie”, „Împreună vom cuceri noi orizonturi„-încheiat cu părinţii preşcolarilor .

6.2 Colaborarea cu Consiliul Local

Autoritatea locală a fost un alt partener care a sprijinit şcoala prin fonduri,

resurse materiale, combustibil. Buna relaţie existentă între conducerea şcolii şi Consiliul Local este pusă în evidenţă de fondurile alocate , fonduri ce au asigurat realizarea unor lucrări necesare desfăşurării în condiţii bune a anului şcolar.

Există Parteneriatul educaţional încheiat cu biblioteca comunală : „Citesc, deci exist”

6.3. Colaborarea cu alte instituţii menţionăm Proiectul de parteneriat educaţional : „Împreună să dăm o mână la nevoie”-încheiat între elevii ciclului primar şi cei ai ciclului gimnazial de la Frumuşani, Acordul de cooperare încheiat între Primărie-Şcoală -Poliţie  privind siguranţa publică în incinta şcolii şi în zona adiacentă, Protocolul de colaborare încheiat cu CJRAE Călăraşi privind orientarea şcolară şi profesională şi consilierea cadrelor didactice în scopul prevenirii abandonului şcolar.

6.4. Colaborarea cu organizaţii, fundaţii este foarte bună.

S-au încheiat parteneriate cu Organizaţia „Salvaţi copiii„, cu fundaţia Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Socială, asociaţia Amaro-Romenza, Roma Education Found, cu ajutorul căruia am derulat şi derulăm proiecte educaţionale în sprijinul copiilor care provin din familii defavorizate : „Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă”, „Toţi al grădiniţă, toţi în clasa I-îi”.„ Şcoală după şcoală”, Oportunităţi egale în educaţie pentru o societate incluzivă”.

6.5. Colaborarea cu sindicatele este foarte bună.

La nivelul şcolii liderul sindical este doamna secretară Toma Gemica . Aceasta participă la şedinţele Consiliului profesoral şi cele ale Consiliului de administraţie.

D. MANAGEMENTUL CALITĂŢII

  1. MANAGEMENTUL CALITĂŢII LA NIVELUL ŞCOLII

A fost constituită la nivelul şcolii Comisia CEAC, conform legislaţiei în vigoare:

  • Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin LEGEA nr. 87/13.04.2006, cu modificările ulterioare;

  • -H.G. nr.1258/18.10.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar;

  • H.G. nr. 21/18.01.2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

  • H.G.nr. 22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie;

  • H.G. nr. 320/28.03.2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare şi evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

  • O.M. 5337/11.10.2006 privind aprobarea Codului de etică profesională al experţilor în evaluare şi acreditare ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar;

  • O.M. 5338/11.10.2007pentru aprobarea Metodologiei privind criteriile de selecţie şi de formare a experţilor înscrişi în Registrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar al experţilor în evaluare şi acreditare şi a Programului de formare pentru experţii în evaluare şi acreditare ai Agenţie Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar;

Comisia a avut următoarea componenţă:

  • 1. TOMA ION / responsabil CEAC

  • 2 LUPU LUMINIŢA / membru CEAC – reprezentantul Consiliului profesoral

  • 3. SPAHIU DANIELA / membru CEAC – reprezentantul Consiliului profesoral

  • 4. CRISTACHE COSTEL-NELU / membru CEAC – reprezentantul Consiliului local

  • 5.GHEORGHE SILVIA / membru CEAC – reprezentantul Consiliului reprezentativ al părinţilor

  • 6. TOMA GEMICA / membru CEAC – reprezentantul SLIJ Călăraşi

DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR REALIZATE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII

Activităţile specifice de îmbunătăţire a calităţii în anul şcolar 2013-2014

Rezultatele şi efectele activităţilor în privinţa creşterii calităţii educaţiei oferite de către unitatea şcolară

Îmbunătăţirea ratei de participare la olimpiade şi concursuri şcolare şi extraşcolare

  • creşterea procentului de participare faţă de anul şcolar precedent;

  • obţinerea de distincţii de către minim 10% dintre participanţi

Realizarea unui proiect educaţional cu finanţare externă şcolii

  • implicarea unui grup de cadre didactice în elaborarea şi implementarea proiectului

  • gradul de satisfacţie a grupului ţintă

Încheierea unui protocol pentru fiecare activitate extracurriculară desfăşurată

  • existenţa protocolului;

  • popularizarea şi îmbunătăţirea activităţilor extracurriculare

Implicarea elevilor în procesul de evaluare

  • îmbunătăţirea procesului de evaluare şi obiectivizarea evaluării

Comunicarea - modalităţi de îmbunătăţire a acesteia pe diferite dimensiuni

  • diagnoza şi optimizarea comunicării în şcoală

  • investigarea problemelor de comunicare şi stabilirea unui plan de măsuri pentru optimizarea comunicării pe diferite paliere: elev-profesor/elev-elev/profesor-profesor

Implicarea Consiliului elevilor şi a Consiliul reprezentativ al părinţilor în luarea deciziilor privind mediul de învăţare şi participarea la activităţi ale şcolii

  • întruniri ale acestor consilii şi echipa managerială a şcolii

  • îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea mediului de învăţământ

  • activităţile comune desfăşurate şi satisfacţia beneficiarilor

Actualizarea bazei de date a organizaţiei

  • completarea datelor pe diferite domenii

  • utilizarea acestor date la întocmirea diferitelor situaţii şi la stabilirea/îmbunătăţirea unor demersuri didactice

Managementul stresului pentru elevi şi cadre didactice

  • elaborarea şi interpretarea chestionarelor pentru identificarea surselor de stres

  • stabilirea unor măsuri specifice pentru reducerea efectelor factorilor de stres la nivelul celor două categorii vizate

Creşterea siguranţei în mediul şcolar şi a participării la activităţile şcolare

  • monitorizarea video a spaţiilor şcolare

  • rapoarte lunare privind starea disciplinară şi frecvenţa la cursuri şi măsurile stabilite în acest context

PLANUL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII EDUCAŢIEI OFERITE PENTRU ANUL ŞCOLAR 2014-2015

Activităţile specifice de îmbunătăţire a calităţii preconizate pentru anul şcolar 2014-2015

Rezultatele şi efectele activităţilor în privinţa creşterii calităţii educaţiei oferite de către unitatea şcolară

Îmbunătăţirea ratei de participare la olimpiade şi concursuri şcolare şi extraşcolare

  • creşterea procentului de participare faţă de anul şcolar precedent;

  • obţinerea de distincţii de către minim 10% dintre participanţi

Realizarea unui proiect educaţional cu finanţare externă şcolii

  • implicarea unui grup de cadre didactice în elaborarea şi implementarea proiectului

  • gradul de satisfacţie a grupului ţintă

Încheierea unui protocol pentru fiecare activitate extracurriculară desfăşurată

  • existenţa protocolului;

  • popularizarea şi îmbunătăţirea activităţilor extracurriculare

Implicarea elevilor în procesul de evaluare

  • îmbunătăţirea procesului de evaluare şi obiectivizarea evaluării

Comunicarea - modalităţi de îmbunătăţire a acesteia pe diferite dimensiuni

  • diagnoza şi optimizarea comunicării în şcoală

  • investigarea problemelor de comunicare şi stabilirea unui plan de măsuri pentru optimizarea comunicării pe diferite paliere: elev-profesor/elev-elev/profesor-profesor

Implicarea Consiliului elevilor şi a Consiliul reprezentativ al părinţilor în luarea deciziilor privind mediul de învăţare şi participarea la activităţi ale şcolii

  • întruniri ale acestor consilii şi echipa managerială a şcolii

  • îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea mediului de învăţământ

  • activităţile comune desfăşurate şi satisfacţia beneficiarilor

Actualizarea bazei de date a organizaţiei

  • completarea datelor pe diferite domenii

  • utilizarea acestor date la întocmirea diferitelor situaţii şi la stabilirea/îmbunătăţirea unor demersuri didactice

Managementul stresului pentru elevi şi cadre didactice

  • elaborarea şi interpretarea chestionarelor pentru identificarea surselor de stres

  • stabilirea unor măsuri specifice pentru reducerea efectelor factorilor de stres la nivelul celor două categorii vizate

Creşterea siguranţei în mediul şcolar şi a participării la activităţile şcolare

  • monitorizarea video a spaţiilor şcolare

  • rapoarte lunare privind starea disciplinară şi frecvenţa la cursuri şi măsurile stabilite în acest context

E. ACTIVITATEA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR

8.1 Secretariat.

Există în şcoală o secretară care se ocupă de lucrările de secretariat.

8.2.Contabilitate

 Şcoala dispune de administrator financiar angajat cu jumătate de normă, care a desfăşurat o activitate de calitate prin întocmirea, la timp şi corect, a documentelor financiare solicitate de ordonatorul principal de credite sau de către ISJ Călăraşi.

9. ACTIVITATEA PERSONALULUI NEDIDACTIC.

9.1.Personal de întreţinere şi îngrijire

 Cele 7 îngrijitoare au desfăşurat o activitate de calitate fapt pus în evidenţă de rezultatele controalelor făcute de inspectorii de la Sanepid.

CONCLUZII

Activitatea educaţională şi managerială desfăşurată în anul şcolar 2013-2014 a fost eficientă şi de calitate şi s-a realizat în baza Programului managerial, în baza Programului activităţilor educative şi în baza programelor catedrelor şi comisiilor metodice, respectând legislaţia în vigoare.

Obiectivul principal – de creştere a nivelului de pregătire şi de formare a personalităţii elevilor – s-a realizat în mod diferenţiat de la o clasă la alta, în funcţie de particularităţile de vârstă, psiho – pedagogice şi de pregătire ale colectivelor respective.

Disfuncţiile semnalate au fost monitorizate de conducerea şcolii şi s-au realizat ameliorări, iar în unele cazuri chiar au fost eliminate.

În concluzie, apreciem activitatea educaţională desfăşurată în anul şcolar 2011-2012 ca fiind corespunzătoare, eficientă şi de calitate, în concordanţă cu cerinţele comunităţii locale.